Proprietăţi

Îmbinarea în lambă şi uluc (l&u)

Îmbinarea în lambă şi uluc (l&u)

Vizualizaţi mai jos întrebările frecvente despre nut şi feder.

Care sunt avantajele profilelor L&U faţă de plăcile OSB cu muchii drepte?

Dacă se realizează o acoperire cu panouri cu muchii drepte, trebuie lăsat întotdeauna un rost de dilatare de 2-3 mm între plăcile adiacente (pe toate cele 4 părţi) atunci când acestea se fixează în suporturi.

Dacă se lucrează cu plăci tăiate în sistem L&U (2 sau 4 părţi asimetrice), nu mai este necesară această cerinţă deoarece profilul L&U cuprinde deja un rost de dilatare de 1 mm, astfel că trecem peste verificarea alinierii corecte şi economisim timp.

În al doilea rând, când se utilizează plăci cu muchii drepte pentru placarea pardoselilor sau a pereţilor, panourile trebuie să fie susţinute pe toate cele 4 muchii pentru a reduce curbarea şi a îmbunătăţi rigiditatea. Aceasta înseamnă că muchiile lungi ale plăcilor trebuie să fie fixate pe suporturi suplimentare (antretoaze).

La învelişul de acoperiş, antretoazele trebuie să fie înlocuite cu cleme H pentru a reduce curbarea între panouri adiacente şi trebuie să se asigure benzi de întărire pentru rigidizarea structurii. Toate acestea presupun muncă suplimentară şi costuri materiale care pot fi eliminate dacă se folosesc în schimb plăci L&U, care presupun doar suprapunerea muchiilor scurte peste elementele de susţinere.



Comportamentul la umiditate şi intemperii

Comportamentul la umiditate şi intemperii

Aflaţi mai multe despre testarea şi comportamentul la umezeală din întrebările de mai jos.

Cum se comportă plăcile OSB când sunt expuse la umiditate?

Ca oricare alt produs lemnos, plăcile OSB suportă transformări dimensionale uşoare (contractarea sau dilatarea pe lungime/lăţime) când sunt expuse unor schimbări de umiditate şi temperatură în mediul ambiant.

Acest efect este compensat în proiectarea structurii prin utilizarea rosturilor de dilatare suficiente. Pentru a limita efectele transformărilor dimensionale, sunt disponibile diferite clase tehnice (tipuri de plăci), astfel că întotdeauna trebuie să se aleagă placa potrivită în funcţie de condiţiile fiecărei aplicaţii (perete exterior, acoperiş).

Ca o regulă generală, plăcile OSB trebuie să fie întotdeauna protejate de contactul direct cu apa (intemperii, zăpadă, infiltraţii) în toate etapele scopului prevăzut de utilizare - de la depozitarea în spaţii speciale la depozitarea la locul de montare, transport, instalare şi utilizare zilnică pe durata de viaţă a clădirii.

În cazul specific al plăcilor de beton turnate pe podelele subiacente din OSB, podeaua din plăci OSB trebuie să fie acoperită cu o membrană impermeabilă pentru a evita acumularea umidităţii din cauza acestui proces de construcţie în condiţii de umiditate.

Care sunt efectele negative ale excesului de umiditate asupra plăcilor OSB?

O umiditate excesivă favorizează în general dezvoltarea şi răspândirea ciupercilor şi a mucegaiului în interiorul învelişului construcţiei sau pe suprafaţa elementele de construcţie şi a legăturilor acestora atunci când ventilaţia este slabă (colţurile interioare, îmbinările dintre perete şi plafon, balcoane etc.) însă cel mai important este faptul că un conţinut de umiditate > 18% reduce capacitatea portantă a elementelor structurale lemnoase.

Următoarele efecte sunt asociate cu umiditatea ridicată în elementele constructive:

  • o deformare mai mare provocată de curbarea lemnului şi a materialelor lemnoase
  • o solicitare mai mare de smulgere (retragere) a elementelor de fixare (cuie / şuruburi / capse)
  • reducerea capacităţii portante şi, prin urmare, creşterea o deformare mai mare sub sarcini statice
  • reducerea eficienţei izolaţiei termice integrate (vată minerală, cânepă, celuloză suflată)

Ce trebuie făcut dacă o ploaie neaşteptată udă plăcile OSB care sunt deja montate ca structuri de pardoseală, pereţi despărţitori sau înveliş pentru acoperiş?

Constructorul este pe deplin responsabil pentru orice daune provocate de protejare necorespunzătoare a elementelor de construcţie împotriva intemperiilor în toate etapele procesului de construcţie. Prin urmare, se impune anticiparea şi luarea unor măsuri preventive eficiente pentru a evita o astfel de situaţie neplăcută.

Cu toate acestea, când apare o astfel de situaţie, panourile şi elementele din lemn expuse (grinzi deschise, pene şi traverse) trebuie să fie acoperite imediat cât mai bine pentru a limita îmbibarea cu apă, iar bălţile trebuie să fie drenate cât mai repede prin măsuri corespunzătoare.

Protecţia trebuie să fie îndepărtată numai când ploaia a încetat şi nu se mai prevăd alte precipitaţii, pentru ca suprafaţa să se poată usca din nou. Înainte de a continua montajul, aşchiile desprinse trebuie să fie îndepărtate prin sablare.

Cât timp ar putea fi ţinute plăcile OSB neacoperite (expuse) fără riscul de a-şi modifica rigiditatea şi potenţialul de curbare?

Aceasta depinde de condiţiile de climă specifice fiecărei ţări, de tipul plăcilor utilizate şi, desigur, de durata şi intensitatea oricăror intemperii neaşteptate, putând varia de la precipitaţii sporadice la zile cu ploi neîntrerupte.

Din experienţa noastră dobândită cu încercări climatice (2 luni), în funcţie de acumularea de umiditate, plăcile OSB/3 şi OSB 4 TOP pot pierde aproape 20-25% din rezistenţă şi rigiditate atunci când sunt uscate din nou pentru a reveni la un conţinut de umiditate de < 18%, care este valoarea limită pentru panourile din clasa de servicii 2 (mediu umed).

Atâta timp cât plăcile nu depăşesc 18% din conţinutul de umiditate, se poate presupune că nu există un efect grav asupra aplicaţiei structurale. Având în vedere cele de mai sus, nu se va depăşi termenul maxim de 8 săptămâni de construcţie deschisă (expunere la condiţii de climă) în timpul montajului, presupunând că se produc numai averse sporadice.

Cât trebuie să aştepte dulgherii pentru ca plăcile OSB montate să se usuce (dacă sunt udate de ploaie) înainte de a continua montajul?

Din propria noastră experienţă, panourile care s-au udat în urma unei ploi normale (câteva ore) trebuie să fie lăsate la uscat cel puţin o zi întreagă vara şi 2-3 zile toamna, cu condiţia ca ziua (zilele) să fie caldă/calde şi însoritoare, aşadar nu cu multă umiditate.



Comportamentul la foc

Comportamentul la foc

Aflaţi mai multe despre comportamentul plăcilor OSB din întrebările de mai jos.

Cum se comportă clădirile din cadre de cherestea în caz de incendiu?

Panourile lemnoase şi cele din material lemnos sunt combustibile.

Utilizate corespunzător într-o combinaţie potrivită cu materiale incombustibile, acestea pot oferi o protecţie suficientă pentru elementele structurale (coloane, grinzi, pardoseli) ale clădirii, astfel permiţând acestor elemente să îşi păstreze capacitatea portantă nealterată pentru o perioadă mai mare de timp.

Multele studii realizate în domeniul îmbunătăţirii reglementărilor pentru incendii cu privire la proiectarea structurală a clădirilor pentru protecţia la incendii au asigurat utilizarea lemnului în condiţii de siguranţă ca element structural nu numai în locuinţe individuale, ci şi în construcţiile de clădiri de birouri şi apartamente cu mai multe etaje.

EGGER are o experienţă foarte bună şi poate oferi soluţii testate şi practice pentru pereţi şi pardoseli pentru a rezista la foc în condiţii de siguranţă timp de 30 - 90 de minute. Din experienţa noastră, rezistenţa la foc până la 45 de minute se poate asigura dacă se folosesc numai materiale combustibile, în timp ce pentru cerinţe mai mari privind incendiile, panourile din material lemnos trebuie să fie combinate cu alte materiale incombustibile (vată bazaltică, placaje de gips, plăci fibro-lemnoase cu gips rezistente la foc, acoperirea suprafeţei cu agenţi de ignifugare, etc.).

Mai multe informaţii despre soluţii de încercare la foc pentru pereţi, acoperişuri şi pardoseli sunt disponibile pe pagina de internet Egger şi pe www.dataholz.com, la care EGGER a contribuit în programul de cercetare.

Care este comportamentul la foc al plăcilor OSB?

Norma EN 13501-1 prevede 7 clase de reacţii la foc pentru materialele de construcţii (denumite şi euro-clase): A1, A2, B, C, D, E şi F, dintre care A1 & A2 sunt incombustibile.

Panourile standard din materiale lemnoase (inclusiv plăcile OSB) aparţin euro-claselor D şi E. Reacţia la foc a plăcii Eurostrand OSB este:

  • OSB/2 (≥ 580 kg/m3): clasa E (pentru grosime t ≤ 12mm) / clasa D-s1, do (pentru t > 12mm)
  • OSB/3 (≥ 600 kg/m3): clasa E (pentru t ≤ 8mm) / clasa D-s2, do (pentru t ≥ 9mm, CWFT)
  • OSB 4 TOP (≥ 600 kg/m3): clasa D-s2, do (CWFT)

Ce înseamnă CWFT şi când se aplică?

Clasificarea fără încercări suplimentare (CWFT) este o procedură stabilită pentru produse standardizate pe baza cercetărilor extinse susţinute de industria panourilor din material lemnos. Aceasta este dată în Tabelul 8 din EN 13986.

În esenţă, aceasta este o metodă utilizată pentru identificarea uşoară a clasei de reacţie la foc (Euro-clasa) în cazul panourilor din material lemnos conform EN 13501-1 şi se aplică pentru plăci cu o grosime minimă de 9 mm şi densităţi ≥ 600 kg/m3, când este vorba de plăci OSB.

Pentru un producător, aceasta înseamnă că atâta timp cât produsul respectă valorile impuse specificate în Tabelul 8, acesta nu trebuie să realizeze încercări suplimentare pentru foc în domeniul de aplicare al FPC.

Cu toate acestea, pentru plăci OSB cu grosimi mai mici de 9 mm şi cu densităţi sub 600 Kg/m3 (de ex.: OSB/2, cu o densitate declarată ≥ 580 kg/m3), CWFT nu se aplică, astfel că panourile trebuie să fie încercate de producător, care este obligat să declare valorile şi să marcheze euro-clasa pe panou sau pe pachet.

Ce înseamnă „s” sau „d” în clasificarea reacţiei la foc?

„s” înseamnă emisia de fum, iar „d” potenţialul picăturilor de ardere pentru produs. Se evaluează trei clase de fum (s1, s2, s3) şi trei clase de picături de ardere (do, d1, d2). Plăcile OSB clasificate ca CWFT (t ≥ 9mm şi ≥ 600 kg/m3) aparţin euro-clasei D-s2, do, însemnând: combustibil normal (D) – emisie medie de fum (s2) – fără picături de ardere (do). Motivul pentru care potenţialul de emisie de fum al produselor pentru construcţii prezintă o importanţă atât de mare este că fumul şi gazele produse prin ardere sunt principalii factori ucigaşi într-un incendiu. Pe de altă parte, potenţialul unui material de construcţii de a arde cu picături este de asemenea important deoarece acestea pot facilita răspândirea rapidă a focului la alte materiale sau diferite secţiuni ale clădirii (de regulă, de la un etaj la altul pe la faţadă). Semnificaţia picăturilor de ardere este:

  • do = picăturile formate prin ardere se sting de la sine în 10 secunde de la aprindere
  • d1 = picăturile se sting de la sine în 10 secunde în primele 10 minute
  • d2 = materialul arde cu picături

Care este semnificaţia fiecărei euro-clase?

Clasificarea actuală utilizată în standardul european armonizat EN 13501-1 pentru evaluarea reacţiei la foc a produselor de construcţii diferă total de clasificarea naţională utilizată în trecut de fiecare ţară, care clasifică de regulă materialele de construcţii sub aspectul combustibilităţii, în materiale incombustibile şi combustibile (pe diferite categorii, de la greu combustibil la intensiv combustibil & foarte inflamabil). Este important să se ştie categoriile în care sunt incluse plăcile OSB.

Diferenţa dintre clasa E şi clasa D se poate dovedi printr-o încercare la locul de montare?

Nu, acest lucru este imposibil. Încercarea materialelor de construcţii la foc este reglementată strict de proceduri standard şi presupune condiţii de laborator care nu pot fi asigurate empiric la locul de montare.

Cum este posibil ca plăcile OSB/2 cu grosime ≥ 15mm să aibă un comportament mai bun la foc decât plăcile OSB/3 pentru acelaşi interval de grosimi?

Aceasta derivă din procedura diferită aplicată la încercarea şi clasificarea produselor:

  • OSB/3 cu grosime ≥ 9mm şi densitate ≥ 600 kg/m3 respectă criteriile impuse şi aplicate pentru CWFT, astfel că acestea au fost clasificate direct ca „D-s2, do” prin Tabelul 8 din EN 13986. Valorile din Tabelul 8 sunt rezultatul unui program intensiv de cercetare EN desfăşurat de Institutul Suedez de Încercări la Foc „SP BORAS” în 2004, care a realizat în numele Comisiei CEN încercări încrucişate pe mai multe plăci selectate de la producători diferiţi de panouri din material lemnos. Rezultatele minime realizate au fost documentate ca fiind reprezentative pentru fiecare tip de produs şi acceptate de atunci de către întreaga industrie a lemnului.
  • Clasificarea „D-s1, do” a plăcilor Eurostrand OSB/2 pentru grosime de plăci de > 12mm şi densitate ≥ 580 kg/m3 a fost realizată şi declarată prin propriile teste ale EGGER. În 2004, când s-a realizat încercarea, a fost suficientă prinderea fixă a plăcilor pe un substrat A2 (vată minerală), astfel că nu a fost mult oxigen care să accelereze arderea şi emisia de fum. Din acest motiv, rata de emisie a fumului a fost „s1” (emisie redusă de fum), ceea ce este mai bine decât „s2” (emisie normală de fum). Cu toate acestea, pentru grosimi ≤ 12mm, rezultatele încercării determină o clasificare „clasa E” pentru OSB/2, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru OSB/3 cu un interval de grosimi de 6-8 mm.



Ciuperci / degradare / mucegai

Ciuperci / degradare / mucegai

Citiţi mai jos despre posibilităţile de ciuperci/degradare/mucegai ale plăcilor OSB.

Plăcile OSB favorizează formarea şi răspândirea ciupercilor sau a mucegaiului?

Fiind panouri prelucrate industrial, realizate în condiţii de presiune şi temperatură ridicată (în jur de 1500C), fâşiile de lemn din plăcile OSB sunt complet inerte şi nici un dăunător periculos pentru lemn nu poate supravieţui procesului. Dacă se montează corect în sisteme deschise de formare prin difuzie şi sisteme de acoperiş aerisite suficient, cu condiţia ca clădirea să fie încălzită în mod constant, pereţii exteriori să fie suficient de bine izolaţi termic şi spaţiile să fie aerisite în mod natural şi regulat, nu se formează mucegai.

Pot fi plăcile OSB afectate de termite sau alte insecte dăunătoare?

Da, este posibil. Pentru a rezista la atacul termitelor, plăcile OSB trebuie să fie tratate cu aditivi speciali de conservare chimică. EGGER poate oferi plăci OSB tratate împotriva termitelor, acestea fiind produse cu succes pentru piaţa australiană din 2005. Plăcile sunt însoţite de certificatul de marcă New South Wales pentru tratare H2.

Conform EN 335 (conservarea lemnului), plăcile OSB din clasa de utilizare 1 & 2 nu sunt ameninţate de insecte. Nu este necesar un tratament conservator împotriva degradării din cauza insectelor (cu excepţia termitelor) cu aditivi chimici.



Densitate

OSB/3 raportat la OSB/2

Mai jos aflaţi mai multe despre densitatea plăcilor OSB.

Care este densitatea plăcilor OSB?

Standardul de produs pentru plăcile OSB (EN 300) nu prevede nicio valoare impusă pentru densitate. Densităţile plăcilor EGGER OSB se găsesc în fişele de date ale produsului. Intervalul acestora: OSB/2 ≥ 580 kg/m3, OSB/3 ≥ 600 kg/m3, OSB 4 TOP = 600-640 kg/m3

Densitatea plăcilor OSB variază în funcţie de grosimea plăcilor?

Da. Cu cât grosimea este mai mică, cu atât densitatea este mai mare, însă cu condiţia ca densitatea minimă pentru fiecare tip de placă să respecte fişa de date a produsului.

Care este avantajul unei plăci OSB de o densitate mai mare?

Densitatea este o proprietate asociată cu multe alte proprietăţi ale plăcilor OSB, precum:

  • Rezistenţa şi rigiditatea
  • Rezistenţa integrantă a elementelor de fixare
  • Rezistenţa la foc
  • Permeabilitatea la aer
  • Rezistenţa la difuzia vaporilor de apă
  • Izolaţia fonică

Toate aceste proprietăţi se îmbunătăţesc odată cu o densitate mai mare.



Formaldehida

Formaldehida

Mai jos aflaţi mai multe despre nivelurile de formaldehidă ale plăcilor OSB.

Poate formaldehida (HCHO) din plăci să afecteze sănătatea oamenilor?

Lemnul masiv cuprinde în mod natural o cantitate mică de formaldehidă, în medie < 0,03ppm. Plăcile cu conţinut redus de formaldehidă (clasa E1, aşa cum e definită de EN 300) nu sunt produse periculoase pentru sănătatea oamenilor. Conţinutul HCHO din astfel de panouri este limitat la max. 8mg/100g din placa uscată în cuptor (valoare unică). În plus, statistica FPC trebuie să dovedească faptul că media semestrială a valorii perforatorului (EN 120) nu depăşeşte 6,5mg/100g. Dacă se utilizează metoda camerei pentru determinarea conţinutului de formaldehidă (conform 717-1), valoarea constantă de emisie a HCHO trebuie să fie ≤ 0,124mg/m3 din aerul ambiant (sau < 0,1ppm). Plăcile al căror conţinut depăşeşte aceste valori aparţin clasei E2 de formaldehidă. Producătorii europeni de panouri din material lemnos s-au dedicat în mod voluntar asigurării de plăci numai E1 pe piaţă.

Ce înseamnă plăci OSB închegate fără formaldehidă?

Panourile OSB închegate fără formaldehidă sunt realizate cu răşini fără adaos de formaldehidă în produs, precum PMDI ((metan-difenil-diisocianat polimer). Deşi standardul actual de produs EN 13986 nu recunoaşte oficial o astfel de clasă de formaldehidă şi face referire numai la clasele E1 şi E2, majoritatea producătorilor îşi „comercializează” panourile OSB închegate fără formaldehidă sub propriile denumiri de produs (de ex. E0, TOP, ECO, F****), cu un conţinut de HCHO < 0,03ppm conform EN 717-1, care este în concordanţă cu conţinutul de formaldehidă din lemnul masiv.



Scârţâitul

Scârţâitul

Mai jos aflaţi mai multe despre posibilităţile de scârţâit al plăcilor OSB.

Este adevărat că de obicei pardoselile din clădirile cu cadre din cherestea scârţâie?

Nu, scârţâitul poate fi uşor evitat dacă se urmează recomandările date:

  • Alegerea corectă a plăcilor în ceea ce priveşte tipul şi grosimea
  • Condiţionarea corespunzătoare a plăcilor înainte de montare
  • Utilizarea tipului recomandat de elemente de fixare
  • Asigurarea rosturilor de dilatare suficiente
  • Alegerea în principal a panourilor L&U cu muchii adezivate
  • Utilizarea lemnului uscat în cuptor pentru grinzile de susţinere (u ≤ 20%)
  • Utilizarea grinzilor cu secţiuni transversale şi distanţe corecte în urma proiectării statice

Ce provoacă scârţâitul?

Scârţâitul este de regulă produs de:

  • Solicitarea-tensiunea elementelor de fixare datorită curbării (creşterea grosimii) plăcilor din cauza creşterii conţinutului de umiditate al acestora
  • Sunt lăsate rosturi de dilatare insuficiente între muchiile panourilor adiacente atunci când acestea se fixează în elementele de prindere. Aceasta poate determina fricţiunea panoului ca urmare a dilatării plăcii în lungime şi pe lăţime, asociate cu creşterea conţinutului de umiditate.