La productia placilor OSB se utilizeaza numai busteni sanatosi de rasinos (in special molid, pin si brad) si foios (fag, mesteacan, plop), fara defecte (noduri). Nu se acepta utilizarea de lemn deteriorat, sau de origine reciclata.
You have selected our website for Romania - Romanian from United States - English. You would like to stay on this website?
La productia placilor OSB se utilizeaza numai busteni sanatosi de rasinos (in special molid, pin si brad) si foios (fag, mesteacan, plop), fara defecte (noduri). Nu se acepta utilizarea de lemn deteriorat, sau de origine reciclata.
Speciile de lemn cele mai folosite in productia de OSB sunt:
1. Lemn de esenta moale (specii de conifere): molid, pin, brad
2. Lemn de esenta tare (specii cu frunze cazatoare): fag, mesteacan, plop, anin, frasin
Motivul pentru care se prefera lemnul de esenta moale in locul celui de esenta tare este ca cel dintai confera in general un aspect mai deschis suprafetei placii, dar si datorita faptului ca rasinosul are un grad de umflare mai mic decat foiosul.
Datorita modului de crestere diferit, lemnul de rasinos este mai usor decat cel de esenta tare, prin urmare rezistenta si rigiditatea lui sunt mai mici decat ale foiosului. In atare conditii, utilizarea lemnului de esenta moale implica necesitatea folosirii unui numar mai mare de aschii pentru obtinerea acelorasi rezistente mecanice, ceea ce in fapt este un lucru benefic pentru placa, intrucat aceasta implica o compactare mai buna a aschiilor din straturile de suprafata.
In ceea ce priveste aschiile in sine, cele de rasinos sunt lungi si inguste, iar cele de foios sunt mai late, mai groase si usor friabile la mijloc.
Distributia speciala a aschiilor in straturile de mijloc si in cele de suprafata (orientare ortogonala), forma acestora (lungi si subtiri) si calitatea lemnului folosit (busteni complet decojiti, ne contaminati, fara noduri sau reziduri de nisip, praf sau insertii metalice).
Nu exista un singur factor, ci un cumul de parametrii, care includ printre altele: selectia si amestecul de material lemnos (proportia dintre lemnul de rasinos si cel de foios), diferitele amestecuri de materii prime componente (rasina, intaritor, emulsie de parafina, apa), proportia dintre straturile de suprafata si cel de mijloc, si, desigur, temperatura, forta si timpul de presare.
Suprafata neteda a placilor EGGER OSB se datoreaza in principal presarii continue a covorului de aschii cu ajutorul presei ContiRoll, insa o mare influenta o are si calitatea lemnului folosit, calitatea proceselor de decojire si aschiere, precum si adaosul de parafina.
Avantajul suprafetei netede este ca ofera placii o impermeabilizare temporara suplimentara de aproximativ 4 saptamani.
MUF (melamino-uree-formaldehida) si PMDI (polimer difenilmetan diisocianat) sunt doua dintre cele mai utilizate tipuri de rasini sintetice folosite in productia de placi OSB, pentru incleierea aschiilor in timpul presarii.
Diferenta dintre acestea este data de faptul ca PMDI nu contine formaldehidica in structura sa chimica, motiv pentru care placile aditivate cu rasina PMDI sunt denumite generic panouri OSB “fara formaldehida”. Placile pot fi realizate folosind oricare dintre cele doua rasini (MUF sau PMDI), sau prin utilizarea unei combinatii dintre cele doua (in mod uzual: MUF in straturile de suprafata si PMDI in cel de mijloc).
Desigur, decizia privind utilizarea tipurilor de rasini apartine producatorului, aceasta fiind determinata cu precadere de disponibilitatea si volatilitatea pretului acestora.
Cu exceptia continutului diferit de formaldehida (emisia HCHO la MUF < 0,1 ppm / la PMDI < 0,03 ppm), nu exista nicio alta diferenta intre placi.
Toti parametrii fizici si mecanici relevanti sunt identici, la fel ca si clasificarea placilor.
Nu. Rasina intarita nu prezinta niciun pericol pentru sanatatea umana, insa o atentie speciala trebuie acordata in timpul procesului de productie, care se afla permanent sub monitorizare externa.