Proprietati

Exista cel putin 5 beneficii clare ale profilului N&F fata de muchia dreapta:

a) In cazul placilor cu muchie dreapta, intre muchiile placilor trebuie lasat intotdeauna un rost de dilatatie de 3-4mm pe toate cele 4 laturi la fixarea pe suporti. La placile N&F acest lucru nu mai este necesar, intrucat ele au un rost de 1mm prevazut deja din fabricatie pe fiecare latura, ceea ce inseamna rapiditate la montaj, intrucat nu se mai pierde vremea cu trasajul rosturilor.

b) Apoi, cand se lucreaza cu placi cu cant drept pentru realizarea de plansee sau panotaje de pereti, placile trebuie sustinute pe toate cele 4 laturi, pentru a reduce deformatiile sub sarcina si deci a creste rigiditatea elementului. Acest lucru presupune existenta unor suporti suplimentari sub laturile lungi ale placilor. In cazul asterelii, suportii pot fi inlocuiti cu elemente de imbinare de tip clipsuri H pentru reducerea sagetii dintre panourile adiacente si benzi de contravantuire ar trebui de asemenea introduse suplimentar. Toate acestea inseamna costuri suplimentare de material si manopera, care se pot evita prin utilizarea placilor cu N&F, care datorita efectului de interconectare necesita ca numai laturile scurte sa reazeme pe suporti (grinzi/capriori).

c) Suprafata care se obtine prin utilizarea placilor N&F la constructia de plansee, sape flotante sau astereali este perfect plana, ceea ce inseamna ca montatorul poate trece imediat la instalarea pardoselii sau a invelitorii. Atunci cand se utilizeaza insa placi cu cant drept, lucrul acesta nu este intotdeauna posibil, intrucat in acest caz pot sa existe usoare neplaneitati intre placi, rezultate spre exemplu din imperfecta aliniere a grinzilor suport. In astfel de situatii, constructorul poate trece la instalarea pardoselii numai dupa corectarea prealabila a neplaneitatii, lucru pe care il poate face fie prin slefuirea intreagii suprafete, fie prin aplicarea unei sape autonivelante. Ambele variante presupun insa un cost suplimentar de material si manopera.

d) Datorita efectului de interconectare al profilului N&F, planseele realizate cu astfel de placi prezinta o rigiditate superioara celor din placi cu cant drept.

e)In programul de stoc EGGER, placile N&F sunt disponibile in doua dimensiuni: formatul mic (675 x 2500), respectiv cel standard (1250 x 2500). Placile de format mic pot fi transportate si manipulate mult mai usor, in special in spatii inguste (lifturi, rampe de scara inguste, scari in spirala), unde manevrarea placilor de latime 2,50m e dificila. In plus, acolo unde lucrarea necesita un numai mic de placi, cumparatorul si le poate aproviziona singur cu masina proprie, nemaifiind nevoit sa plateasca transport suplimentar asigurat de furnizor. Trebuie doar sa rabata bancheta din spate si placile vor intra in interior fara probleme.

Ca orice alt produs pe baza de lemn, placile OSB prezinta usoare modificari dimensionale (contractii sau dilatari) atunci cand este expus la modificari de umiditate si temperatura ale mediului ambiant. Acest efect este surmontat cu ajutorul rosturilor de dilatatie care trebuie prevazute la montaj. Pentru minimizarea efectelor produse de modificarile dimensionale sunt disponibile diferite tipuri de placi (clase tehnice), astfel incat fiecarei aplicatii i se preteaza un anumit tip de placa. Ca regula generala, OSB-ul trebuie ferit intotdeauna de contactul direct cu apa (ploaie, zapada, infiltratii) in toate stadiile utilizarii sale – incepand cu depozitarea la comerciant, depozitarea pe santier, transportul, montajul si utilizarea curenta pe toata perioada de viata a constructiei. In cazul particular al sapelor de ciment turnate peste plansee de OSB, este obligatoriu ca placile OSB sa fie acoperite cu o folie impermeabila inainte de turnare, pentru a impiedica absorbtia de umiditate din sapa.

Umiditatea excesiva favorizeaza in general producerea si raspandirea ciupercilor si a mucegaiului in interiorul elemenetelor de anvelopa sau pe zonele de imbinare ale elementelor de structura cu ventilatie slaba (jonctiunea peretilor exteriori, olnitele, zona balcoanelor, etc), insa cel mai important aspect este acela ca un continut de umiditate > 18% reduce capacitatea portanta a elementelor de rezistenta.

Urmatoarele efecte sunt asociate umiditatii in exces in elementele structurale:
 

• Deformabilitate marita cauzata de umflarea lemnului si a elementelor din lemn
• Slabirea rezistentei la smulgere a elementelor de fixare (cuie / holzsuruburi / capse)
• Scaderea capacitatii portante si, implicit, cresterea deformatiilor sub sarcina
• Scaderea performantei izolatiei termice (vata minerala, canepa, celuloza suflata)

Constructorul este singur raspunzator de orice deteriorare cauzata de insuficienta protectie a elementelor impotriva precipitatiilor pe toata perioada executiei.
Anticiparea si masurile eficiente de preventie sunt deci obligatorii pentru evitarea unor astfel de situatii nedorite. Insa atunci cand astfel de situatii totusi se produc, placile si elementele de lemn expuse direct (grinzi neprotejate, stalpi sau capriori) trebuie invelite de urgenta cat mai bine posibil pentru a limita absorbtia de umiditate, iar baltile formate pe plansee trebuiesc indepartate cat mai rapid.

Protectia se va indeparta numai dupa ce ploaia s-a oprit complet si prognoza meteo nu mai anunta alte precipitatii, pentru a permite suprafetelor udate sa se zvante. Inainte de continuarea lucrarilor, aschiile desprinse trebuie indepartate prin slefuire.

Aceasta depinde de conditiile climaterice specifice fiecarei tari, de tipul de placa folosit si, bineinteles, de durata si intensitatea ploii, care poate varia de la un episod de scurta durata si pana la cateva zile de ploaie continua.

Din experienta noastra bazata pe teste de expunere la intemperii (2 luni), functie de absorbtia de umiditate, placile OSB/3 si OSB 4 TOP Isi pot diminua rezistenta si rigiditatea cu 20-25% dupa zvantare si coborarea umiditatii interne sub 18%, care este valoarea limita pentru clasa 2 de serviciu (conditii de mediu umed).

Atata timp cat umiditatea interna a placilor nu depaseste 18%, capacitatea portanta a acestora nu este afectata. Prin urmare, expunerea directa la intemperii a constructiei pe durata lucrarilor de montaj nu trebuie sa depaseasca 8 saptamani, cu conditia ca in acest interval sa se produca cel mult ploi de scurta durata.

Din experienta noastra, placile udate de o ploaie de scurta durata (cateva ore) ar trebui lasate sa se zvante pentru cel putin o zi intreaga in perioada de vara, respectiv prêt de 2-3 zile toamna/primavara, cu conditia ca acea zi (zile) sa fie una calda si insorita, deci nu foarte umeda.

Panourile lemnoase şi cele din material lemnos sunt combustibile.

Utilizate corespunzător într-o combinaţie potrivită cu materiale incombustibile, acestea pot oferi o protecţie suficientă pentru elementele structurale (stalpi, grinzi, pardoseli) ale clădirii, astfel permiţând acestor elemente să îşi păstreze capacitatea portantă nealterată pentru o perioadă mai mare de timp.

Multele studii realizate în domeniul îmbunătăţirii reglementărilor pentru incendii cu privire la proiectarea structurală a clădirilor pentru protecţia la incendii au asigurat utilizarea lemnului în condiţii de siguranţă ca element structural nu numai în locuinţe individuale, ci şi în construcţiile de clădiri de birouri şi apartamente cu mai multe etaje.

EGGER are o experienţă foarte bună şi poate oferi soluţii testate şi practice pentru pereţi şi pardoseli pentru a rezista la foc în condiţii de siguranţă timp de 30 - 90 de minute. Din experienţa noastră, rezistenţa la foc până la 45 de minute se poate asigura dacă se folosesc numai materiale combustibile, în timp ce pentru cerinţe mai mari privind incendiile, panourile din material lemnos trebuie să fie combinate cu alte materiale incombustibile (vată bazaltică, placaje de gips, plăci fibro-lemnoase cu gips rezistente la foc, acoperirea suprafeţei cu agenţi de ignifugare, etc.).

Mai multe informaţii despre soluţii de încercare la foc pentru pereţi, acoperişuri şi pardoseli sunt disponibile pe pagina de internet Egger şi pe www.dataholz.com, la care EGGER a contribuit în programul de cercetare. 

Standardul EN 13501-1 stabileste 7 clase de reactive la foc ale materialelor de constructie (asa numitele Euro-clase): A1, A2, B, C, D, E si F, dintre care A1 si A2 apartin materialelor incombustibile. Placile lemnoase uzuale (printre care si OSB-ul) sunt incadrate la Euro-clasele D si E. Reactia la foc a placilor EGGER OSB este:

OSB/2 (densitate ≥ 580 kg/m3):

• clasa E (ptr. grosimi tp < 12mm)
• clasa D-s1, d0 (ptr. tp ≥ 12mm)

OSB/3 (densitate ≥ 600 kg/m3):

• clasa E (ptr. tp < 9mm)
• clasa D-s1, d0 (ptr. tp ≥ 9mm, CWFT)

OSB 4 TOP (densitate ≥ 600 kg/m3):

• clasa D-s2, d0 (CWFT)

Clasificarea Fara Necesitatea Testarii la Foc (CWFT) este o procedura stabilita pentru evaluarea a comportamentului la foc al produselor standardizate de constructii, rezultata in urma unui studiu aprofundat finantat de catre producatorii din industria de placi lemnoase.

Se regaseste sub forma Tabelului 8 din standardul EN 13986. In esenta, CWFT este o metoda rapida de identificare a reactiei la foc (Euroclasei) a panourilor lemnoase conform prevederilor EN 13501-1, care se aplica in cazul OSB-ului panourilor de grosime minima 9mm si densitate ≥ 600 kg/m3. Pentru producator, aceasta inseamna ca atata timp cat produsul sau indeplineste cerintele din Tabelul 8 privind grosimea si densitatea, nu mai e necesara efectuarea niciunei testari a reactiei la foc penru validarea calitatii produsului.

CWFT nu se aplica insa placilor OSB de grosime mai mica de 9mm si/sau avand densitati sub 600 Kg/m3 (exemplu: placile OSB/2, care au densitate ≥ 580 kg/m3). In cazul acestora, reactia la foc trebuie stabilita prin testare de catre producator, care este obligat sa declare Euroclasa prin inscriptionare pe placa sau pe eticheta produsului.

“s” se refera la degajarea de fum, iar “d” - la potentialul de ardere cu picurare al produsului.

Exista 3 clase de degajare de fum (s1, s2, s3) si 3 clase pentru picurare (d0, d1, d2).

Placile OSB clasificate CWFT (tp ≥ 9mm si densitate ≥ 600 kg/m³)apartin Euroclasei D-s2, d0, care inseamna: normal combustibile (D) – cu degajare medie de fum prin ardere (s2) – care nu ard cu picurare (d0). .

Motivul pentru care potentialului de degajare de fum al materialelor de constructie li se acorda o atat de mare importanta se datoreaza faptului ca fumul si gazele de combustie sunt principalele elemente cauzatoare de moarte in cazul unui incendiu. Pe de alta parte, potentialul unui anumit material de a arde cu picurare este si el important, intrucat picaturile intumescente pot contribui semnificativ la raspandirea focului la alte material sau subansamble structurale (in mod tipic, de la un etaj la altul, prin intermediul fatadei).

Semnificatia picaturilor intumescente este:
 

• do = picaturile formate se sting de la sine in primele 10 secunde de la aprindere
• d1 = picaturile se sting de la sine intre 10 secunde si 10 minute
• d2 =materialul arde cu picurare
   

Clasificarea utilizata in prezent de standardul european EN 13501-1 pentru definirea comportamentului la foc al materialelor de constructie difera radical de clasificarile nationale utilizate in trecut de catre fiecare tara in parte, prin care materialele erau clasificate din punct de vedere al combustibilitatii in material incombustibile si combustibile (cu diferite subincadrari ce variau de la greu combustibile pana la foarte combustibile & usor inflamabile). Ce este important de retinut este ca OSB-ul este un produs normal combustibil, incadrat in general la Euroclasa D-s2, d0.

Nu, asta este imposibil.
Testarea la foc a materialelor de construcție este strict reglementată de procedurile standard și necesită condiții de laborator care nu pot fi furnizate empiric pe locul de muncă.

Acest lucru se datoreaza procedurii diferite de testare utilizate pentru clasificare:

• Placile OSB/3 de grosime ≥ 9mm si densitate ≥ 600 kg/m3 indeplinesc cerintele necesare pentru clasificare CWFT, prin urmare ele sunt incadrate automat la clasa “D-s2, d0” utilizand Tabelul 8 din standardul EN13986. Valorile inscrise in Tabelul 8 sunt rezultatul unui intensiv program european de cercetare efectuat in anul 2004 de catre institutul suedez SP BORAS specializat in teste de foc, care a efectuat in numele comisiei tehnice a Comitetului European de Standardizare o testare incrucisata a mai multor tipuri de placi, furnizate de catre diferiti producatori. Valorile minime obtinute au fost considerate ca representative pentru fiecare tip de panou si acceptate din acel moment de catre toti producatorii din industrie.
• Clasificarea “D-s1, d0” a placilor EGGER OSB/2 pentru grosimi ≥ 12mm si densitate ≥ 580 kg/m3 a rezultat in urma testarii proprii efectuate de compania EGGER. In anul 2004 cand s-a efectuat testarea era suficient ca placile sa stea fixate ferm pe un suport incombustibil de tip A2 (vata minerala), asa incat nu exista prea mult oxygen care sa accelereze arderea si degajarea de fum. Din acest motiv placile au fost incadrate la clasa de fum “s1” (degajare mica de fum), care este superioara clasei “s2” (degajare normal de fum). Insa, pentru grosimi ≤ 11mm ale placilor OSB/2, testele efectuate au condus la o incadrare la clasa E, ce corespunde reactiei la foc a placilor OSB/3 de grosime 6-8mm./li>

Fiind vorba de o placa produsa industrial in conditii de presiune si temperatura ridicata (in jurul a 1500C), aschiile din componenta placii OSB sunt total inerte si niciun daunator de lemn nu poate supravietui procesului.

Daca placile sunt instalate corect in alcatuiri de fatade permeabile la vapori sau de acoperisuri ventilate corespunzator, mucegaiul nu se poate forma, cu conditia ca intreaga cladire sa fie incalzita constant, peretii exteriori sa fie bine izolati termic, iar camerele sa fie regulat aerisite.

Da, este posibil.
Pentru a rezista atacului termitelor, placile OSB trebuie tratate cu conservanti chimici speciali. EGGER poate oferi placi tratate impotriva termitelor, acestea fiind produce cu succes pentru piata australiana inca din anul 2005. Placile sunt insotite de certificare New South Wales pentru tratament H2.

In confiormitate cu prevederile standardului EN335 (conservarea lemnului), placile OSB nu pot fi afectate de insecte in domeniile de utilizare 1 si 2.

Cu exceptia termitelor, placile nu mai necesita niciun alt tratament chimic impotriva daunatorilor.
 

Standardul de produs (EN 300) nu prevede nicio cerinta explicita referitor la valoarea densitatii placilor.

Densitatile placilor OSB EGGER se gasesc in fisele de produs aferente fiecarui tip de placa.

Ele sunt: OSB/2 ≥ 580 kg/m³, OSB/3 600 kg/m³, OSB 4 TOP = 600-640 kg/m³
 

Da. Cu cat placa este mai subtire, cu atat densitatea ei e mai mare, cu conditia ca densitatea minima corespunzatoare fiecarui tip de placa sa coincida cu valorea declarata in fisa tehnica a produsului.

Densitatea este un parametru ce influenteaza multe dintre proprietatile placilor OSB, precum:

• Rezistenta si rigiditatea
• Forta de incastrare a elementelor de fixare (rezistenta la smulgere)
• Comportamentul (reactia) la foc
• Permeabilitatea la aer
• Factorul rezistentei la difuzia la vapori
• Izolarea fonica

Toate aceste proprietati se imbunatatesc odata cu cresterea densitatii.
 

Lemnul contine in mod natural un mic procent de formaldehida, in medie < 0,03ppm.

OSB din clasa E1 au un continut scazut de formaldehida si nu pun in pericol sanatatea umana.

Standardul EN300 stabileste ca valoarea limita a continutului de formaldehida pentru acest tip de placi sa fie de maximum 8mg/100g de placa in stare uscata (valoare unica). Practica demonstreaza insa ca, pentru ca acest lucru sa fie posibil, valoarea medie a perforatorului (cf. EN 120) pe ultimele 6 luni trebuie sa fie sub 6,5mg/100g.

Daca se foloseste metoda etuvei pentru determinarea valorii emisiei de formaldehida in aerul respirat (descrisa in standardul 717-1), atunci valoarea limita a formaldehidei emise trebuie sa fie ≤ 0,124mg/m³ de volum de aer respirat (sau < 0,1ppm). Placile al caror continut de formaldehida depasesc aceste valori limita apartin clasei de emisie E2.

Producatorii europeni de placi lemnoase s-au angajat voluntar sa furnizeze pe piata doar panoorui de clasa E1.

Placile OSB non-formaldehidice sunt produse cu ajutorul unor rasini sintetice ce nu contin formaldehida, cum ar fi de exemplu rasina PMDI (polymeric diphenylmethane diisocyanate).

Desi standardul de produs EN13986 nu recunoaste in mod oficial o astfel de clasa de emisie, ci face referire doar la clasele E1 si E2, majoritatea producatorilor isi „marketizeaza“ proprile placi OSB non-formaldehidice sub diferite denumiri (de exemplu: E0, TOP, ECO, F****), toate avand in general un continut de HCHO < 0,03ppm cf. EN 717-1, care e valoarea limita a formaldehidei continute in mod natural de lemnul masiv.
 

Un. Scartaitul este un fenomen care poate fi evitat cu usurinta, daca se respecta urmatoarele recomandari:
 

• Placile trebuie sa fie alese corect, din punct de vedere al tipului si grosimii
• Placile trebuie sa fie corect aclimatizate inainte de inceperea montajului
• Se vor utiliza numai tipurtile de fixari recomandate de producator
• Se vor prevede suficiente rosturi de dilatatie
• Se vor utiliza in principal placi N&F cu muchiile incleiate
• Se va folosi numai cherestea uscata (u ≤ 20%) pentru grinzi
• Se vor folosi grinzi de sectiune corecta si la distantele rezultate din calculul static de rezistenta

Scartaitul este de regula produs de:

• Slabirea rezistentei la smulgere a elementelor de fixaj datorita umflarii (cresterii in grosime) placilor, cauzata de cresterea nivelului umiditatii interne al acestora
• Fixarea placilor pe suporti fara lasarea unor rosturi de dilatatie suficiente intre muchiile acestora. Aceasta conduce la frecarea muchiilor placilor, care prin dilatarea produsa de cresterea continutului de umiditate ajung sa fie in contact unele cu celelalte.